Stiu, eu am spus ca o sa tac malc pe blog, insa nu ma pot abtine, nu cand traiesc langa astfel de personaje care ma fac din ce in ce mai mult sa imi dezvolt aptitudinile critice la adresa lor. Deci sa incepem cu inceputul, macar acum sa le luam pe rand; ajung la liceu, iar primul lucru pe care il fac e sa plec tinta la casierie, sa imi ridic banii, care banii, pai banii pe naveta, ca anul acesta scoala se pare ca imi plateste naveta, cei 80 de roni pe care ii dau lunar, ca sa ajung in locul ala numit scoala, bine face ca ne subventioneaza macar atat, insa anul asta scolar am vazut banii de abonament doar pe luna septembrie, in rest la casierie primesti acelasi raspuns: “Nu am primit banii, zilele acestea ii vom primi!” si ma tine asa de vreo doua saptamanii, ma gandesc ca poate nu o sa ii vad pana in ianuarie, dar deja mi se rupe si de aia, in plus trebuie sa le fac in fiecare luna cerere ca sa imi aprobe cu copia de la buletin si copie dupa abonament, deja m-am saturat!

A doua faza e ceva la care chiar nu ma asteptam! vineri am primit “pungi” asa ceva le zice, o plasuta cu dulciuri, sa zic in valoare de 5 roni, iar majoritatea produselor luate de la Plus(marele magazin la care gasesti de toate pentru toti ), nu stiu sigur cu ce ocazie, oare ca de Mos Nicolae, sau din partea lui Mos Craciun?! oricum se pare ca a sponsorizat primaria, deoarece in punguta era tocmai propaganda ascunsa, deoarece am gasit un calendar pe 2008 cu poza primarului actual, insa ce m-a impresionat cel mai mult pe mine, e ca astazi la prima ora a circulat prin clasa un tabel nominal cu totii colegi mei, pe care a trebuit sa il semnez si eu! pentru ce? ca sa aprob ca am primit nenorocita aia de punga; se pare ca au ajuns atat de josnic, incat poate unii din cei care au impartit pungiile aveau tupeul sa isi opreasca si ei, in loc sa ajunga la totii elevi, oricum e foarte nasol, chit ca a fost de la Mos Nicolae, sau din partea lui Mos Craciun, in viata mea nu am auzit ca mosul sa trimita si o foita pe care sa semnez cum ca am primit cadoul de la el, pai bine mah!(mah!, cuvant licentios) nu mai are mosul incredere in ajutoarele lui? asta e intrebarea ce ma framanta…

Ok, iar acum ajung la ora de romana, profa se lasa asteptata, vine aproape de jumatatea orei si “se uita” impreuna cu noi peste trei variante. Ce observ, e ca miercuri am teza la romana, e foarte mult de invatat si nu o sa ma incadrez in timp, astazi si maine, in plus is complet descurajat deoarece am vazut astazi cativa colegii “harnici” care si-au implementat deja metodele de copiat, iar eu care urasc sa copiez si chiar nu pot, pentru ca nu am tupeul asta, voi lua o nota pe ce dracu imi voi mai aminti eu despre ceea ce imi va pica la teza; de asta nu imi place scoala din romania, in special ora de romana, fiindca nu se merge pe partea de creatie, ci pur si simplu e toceala pe fata, o gramada de material in timp scurt, care nu vad la ce m-ar putea ajuta, romana ar trebui sa imi dezvolte spiritul creator, sa ma faca un artist in manuirea cuvintelor si mai putin sa insiste asupra materialelor pe care ni le impune in ziua de azi!

Gata, am plecat si de la scoala, inca de la ora 1 cu gandul ca voi avea autobuz cu ce sa ajung acasa mai repede sa ma apuc de invatat, insa ete part! autobuzul e, dar calatori mai putin, asa ca de la ora 1 pana la 2 autobuzul nu s-a miscat din loc, iar la ora 2, dupa 1 km, acelasi autobuz cedeaza, de ce? habar n-am, dar e clar ca nu a mai putut fi miscat de acolo, soferul fara sa spuna nimic, a plecat acasa si a venit cu o masina cu care ne-a dus acasa. Insa singura faza comica din toata ziua de azi a fost in timpul cand am ramas in autobuzul stricat in asteptarea soferului, la “cursa” de ora 2, impreuna cu elevi au fost si cateva persoane, dintre care si un veteran de razboi, om cu vechime , pensionar acum si dupa cum se parea cam obosit, iar vecinu meu de la bloc nu are altceva de lucru decat sa se odihneasca si el pe umarul mosului, oricum is foarte invidios pe acest batranel, eu unul nici noaptea cand is foarte obosit nu dorm asa de “dus” cum a dormit el in mijlocul de transport in comun pret de vreo 15 minute, iar faza tare a fost ca mosulica s-a trezit, in timp ce noi asteptam soferul si cred ca eram opriti in acel loc de 10 minute, iar el foarte contrastat ca aubozul sta pe loc, scoate perla: “De ce s-o oprit aici? de ce stam pe loc?”; of saracu mosulica, greu ii cu somnu, iar cand vine soferu cu o alta masina, culmea intram totii, mai putin mosul, care era sa ramana acolo, din pricina faptului ca adormise pentru a doua oara !

O zi de toata jena! traiesc langa ei, iar fara ei cred ca viata nu ar mai fi asa colorata; oricum as mai avea sa va povestesc si altele, insa ajunge deocamdata, acum vorba aia: Schhhh ca ma pun sa invat :)