A 4-a zi, a 8-a ora catre seara si doua trupuri calde in camere straine …
Singuratatea se plimba prin apartament si intunericul era stapan in incaperea de gheata, doar trupul talharit de crudele intentii zacea in coltul camerei obscure … venise singuratatea sa imi tina de urat si am alergat pe podeaua rece de lemn umed, apoi te-am strigat si ai raspuns din camera ta calda, cu vocea de copila:
-Gata?
-Da, am scapat de umbrele inalte cu care am cantat, acum sunt eu, sunt sigur, nici umbra mea nu o mai am, caci bezna e aici, esti doar tu si eu … scrie, eu o sa citesc.
Povesti la lumina a doua suflete s-au scris, secrete si sperante s-au rostit in soapta, si totusi anumite lucruri s-au sters inainte sa se scrie, e totusi granita in graiul liber, e slova sincera ce nu poate inca sa se elibereze, caci timpul ei nu a venit!
“O ora sa fi fost…” insa au fost mai multe, ne prinde miezul noptii in timp ce tot visam, ne bate ziua a 5-a, si se deschide usa, defapt n-au fost doar 4 ore, au fost chiar doua zile, de speranta, 2 zile de secrete si tainute ganduri si a venit si vremea sa intrebi a treia oara: iesim? iesim ca vreau sa te mai vad si azi si maine si in ziua ce va veni apoi, caci doar atunci suntem doar doi, doar patru maini ce scriu pe o tabla, 4 ochi, doua sperante, doua camere legate doar prin gand si sentimente ce nu pot fi aratate prin cuvinte.
Sa aflu ca luna e cea care pecetluieste lada cu secrete, iar marea o inghite cu tot cu ale sale trepte, sa curga vinul rosu la fel ca sangele in paharul de gheata, din care bea faptura insetata dupa viata.
Nu vreau sa stiu ce ma asteapta, vreau sa fac aceleasi fapte, vreau sa ma uimeasca viata si eu sa impresionez pe cei din sala in care, pe scena eu sunt doar actor, si imi joc rolul intr-o ora de amor.
Si negrul sa ma domine, ca nu am ce sa fac, sunt fantasma care apare si dispare, omul cel fara scapare, cel care iubeste ce ii place, nu conteaza de-i perfect, e bunul meu si il respect … se agata plase de paianjen de umeri mei si grele ganduri ma doboara, ma intind pe jos, tot cald in suflet, te las sa dormi, sa poti veni in locul in care suntem doar niste copii…
Se inchide ochiul, se desparte faptura de inger … vine iar singuratatea si visul care imi sta de straja intreaga noapte.





De multe ori doar visele ne mai dau puterea de a merge mai departe, de a spera. Ingerii sunt stapanii viselor
May 1st, 2008