M-am saturat sa va dau sfaturi ca sa nu le ascultati, m-am saturat sa ma aprobati si pe la spate sa ma inselati, m-am saturat sa vad cum radeti fals si des, pareti adesea metoda perfecta de a scapa de stres, sunteti rai, dar va dati buni si drepti;

M-am saturat de tine si de actele tale, probabil si acum e doar o sceana teatrala, vrei sa ma prinzi intr-un joc nebun pentru ca stii prea bine ca pe langa altii sunt om bun, nu iti dai seama ce pierzi gustand alte placeri, nici eu nu pot sa cred ca iert mereu aceleasi greseli.

M-am saturat sa vorbim doar pe ascuns, in fata nu avem nimic de spus? De ce acum nu mai vorbim, nu mai suntem pe noi stapani? Ai invatat sa profiti de timpul meu, iar eu m-am lasat vrajit de farmecul tau, unde esti plecata? S-a asternut praful pe calimara ta, iar mana ta nu-mi mai scrie pe hartie!

Inca nu ti-e dor, iar dormitorul nu ti-e gol, dar va veni o noapte rece, cu zgomote iesite din perete, cu fantasme, umbre-nalte, frica iti va fi de toate, dar vei vrea sa ma gasesti printre zgomotele seci.

Nu ti-am cerut prea mult vreodata, am vrut un gand pentru o fata, am vrut sa ma asculti mereu, aceleasi vorbe asemanate cu un ecou, dar nu mai raspunzi la tot ce-ti scriu, intre noi doi ramane doar un sicriu…

Astazi nu m-ai vazut, nici eu pe tine, eram intors spre alte “line”; dar n-ai crezut ca am zarit, indiferenta falsa a ta si masca pe care o porti de-o vreme ‘ncoa;

O alta umbra pe panou, o voce surda pe un hol…